AMALFI. Orasul lamailor
Nimic din ce e Amalfi azi nu aminteste de perioada lui de glorie, de prin anii 50-70, cand isi petreceau pe-acolo verile alde madam Kennedy, viitoare Onasis, sau don'soara Bardot, sau toata gasca Cinecitta-ului din vremurile bune. Desi e si azi plin de vedete pe timpul verii, Amalfi nu e decat un targusor cochet, dar imbatranit, la mal de mare.
Odata capitala a celei mai puternice Republici Maritime de dinainte de cresterea Venetiei (adica de pe la anul 600 pana pe la 1100, cand a fost alipita regiunii Apulia, aflata sub stapanirea descendentilor de normanzi pripasiti in sudul Italiei), Amalfi cam taraie piciorul in zilele noastre.
Ramane insa un loc impresionant prin relief, printr-o piata doldora de lume si de buticuri care vand tot felul de dracii frumos colorate, si printr-o straduta ingusta, care se duce undeva spre un sus nedefinit. Sau, daca te intereseaza istoria, prin faptul ca a fost multa vreme un loc cu multa influenta bizantina.
Mai mult decat toate astea, insa, pe noi ne-au impresionat LAMAILE pe care le-am descoperit aici.Si asta fiindca vorbim de niste monstruozitati de vreo 3-4 kile, un fel de pomello la puterea a doua, pe care tovarasii din partea locului le numesc "sfusato" si le folosesc, cica, pentru patiserie. Le rad coaja, care va dati seama ca e foarte multa, si o strecoara prin aluaturi, tarte si alte frumuseti de-ale gurii. Evident ca, fiind patria lamailor, in Amalfi o sa gasesti tot ce inseamna bun si se poate scoate din ele: de la limoncello de-ala fainu', facut in beci, la dulceata de lamai, tarte de lamai, sapun de lamai, gel de dus de lamai si tot asa.
E, si toate chestiile astea de mai sus se insira in multe-multe-multe buticutzuri insirate pe stradute inguste si aglomerate, astfel incat tot oraselul miroase si arata genial de proaspat, in ciuda tuturor cladirilor neintretinute din jur.Ajunsi la cladiri, sa va spunem ca probabil singurele chestii care merita vizitate sunt catedrala Sant' Andrea (facuta in sec. XI, unde au fost aduse relicvele Sf. Andrei de la Constantinopole si in interiorul careia o sa gasiti si niste sculpturi de-ale domnului Bernini) - pe care o gasiti fix in mijlocul pietei centrale, si pentru care tb sa urcati pe niste trepte multe, dar altminteri frumoase - si Il Campanile, turnul asezat fix langa catedrala. Mai e si Il Chiostro del Paradiso (Manastirea Paradisului), care-i tot pe-aproape, da' n-am mai avut rabdare sa-l batem. Daca mai ai o jumatate de ora de pierdut prin zona, poti face o tura, pare interesant, din ce-am vazut prin poze.
Odata capitala a celei mai puternice Republici Maritime de dinainte de cresterea Venetiei (adica de pe la anul 600 pana pe la 1100, cand a fost alipita regiunii Apulia, aflata sub stapanirea descendentilor de normanzi pripasiti in sudul Italiei), Amalfi cam taraie piciorul in zilele noastre.
Ramane insa un loc impresionant prin relief, printr-o piata doldora de lume si de buticuri care vand tot felul de dracii frumos colorate, si printr-o straduta ingusta, care se duce undeva spre un sus nedefinit. Sau, daca te intereseaza istoria, prin faptul ca a fost multa vreme un loc cu multa influenta bizantina.
Mai mult decat toate astea, insa, pe noi ne-au impresionat LAMAILE pe care le-am descoperit aici.Si asta fiindca vorbim de niste monstruozitati de vreo 3-4 kile, un fel de pomello la puterea a doua, pe care tovarasii din partea locului le numesc "sfusato" si le folosesc, cica, pentru patiserie. Le rad coaja, care va dati seama ca e foarte multa, si o strecoara prin aluaturi, tarte si alte frumuseti de-ale gurii. Evident ca, fiind patria lamailor, in Amalfi o sa gasesti tot ce inseamna bun si se poate scoate din ele: de la limoncello de-ala fainu', facut in beci, la dulceata de lamai, tarte de lamai, sapun de lamai, gel de dus de lamai si tot asa.
E, si toate chestiile astea de mai sus se insira in multe-multe-multe buticutzuri insirate pe stradute inguste si aglomerate, astfel incat tot oraselul miroase si arata genial de proaspat, in ciuda tuturor cladirilor neintretinute din jur.Ajunsi la cladiri, sa va spunem ca probabil singurele chestii care merita vizitate sunt catedrala Sant' Andrea (facuta in sec. XI, unde au fost aduse relicvele Sf. Andrei de la Constantinopole si in interiorul careia o sa gasiti si niste sculpturi de-ale domnului Bernini) - pe care o gasiti fix in mijlocul pietei centrale, si pentru care tb sa urcati pe niste trepte multe, dar altminteri frumoase - si Il Campanile, turnul asezat fix langa catedrala. Mai e si Il Chiostro del Paradiso (Manastirea Paradisului), care-i tot pe-aproape, da' n-am mai avut rabdare sa-l batem. Daca mai ai o jumatate de ora de pierdut prin zona, poti face o tura, pare interesant, din ce-am vazut prin poze.
Cand sa te duci
Cea mai buna perioada de mers pe-acolo e, cu siguranta, in mid-season. Sa nu prinzi vara, ca e nenorocire. Toata Coasta Amalfitana e ingusta si aglomerata chiar cand nu e sezon, asa ca probabil ca in timpul verii e calcatura pe picioare. Dat fiind ca si drumurile sunt mai degraba pe-o banda, o sa-ti ia o ora - doua sa faci 5 kilometri. Asa ca incearca sa iesi din lunile de vara. Pe de alta parte, in extrasezonul de tip noiembrie sau februarie, in afara de faptul ca e frig cu mult vant, o sa te trezesti ca nu e nici dracu' prin zona, ceea ce probabil ca ar fi un pic cam deprimant. Sfarsit de aprilie, mai, septembrie pe final, cam astea ar fi perioadele bune de vizitat.
Unde sa stai
In primul rand, sa nu stai in Amalfi. In afara de hotelurile de fitza maxima, unde iti sare basca rau de tot, restul sunt triste, inghesuite si urate. Asa ca stai pe undeva pe langa (Praiano, de exemplu), si trage o tura de o juma de zi - poate chiar o zi intreaga in Amalfi. Oraselul se bate cu totul cam in 2-3 ore, plus niste chitibusuri de cumparat, plus invartit in zona, mai mult de 5 ore nu stim ce-ai putea face pe-acolo.
A, si baga de grija ca prin zona absolut totul este al naibii de scump, de la un ciot de sapunel de 5 euro bucata, la o biata cafea, care-i chiar mai sus, si la toate lucrusoarele pe care ti le vand oamenii aia pe-acolo. So, cand te duci, sa te duci pregatit..
A, si baga de grija ca prin zona absolut totul este al naibii de scump, de la un ciot de sapunel de 5 euro bucata, la o biata cafea, care-i chiar mai sus, si la toate lucrusoarele pe care ti le vand oamenii aia pe-acolo. So, cand te duci, sa te duci pregatit..