Europa, coltul din stanga-jos. CABO SAO VICENTE.
Atata avem de spus: sa ajungeti la CABO SAO VICENTE la apus. O sa va lase muti. Si o sa va zguduie. La propriu. Fiindca valurile bat in coasta care tine farul de la Sao Vicente cu o temeinicie naucitoare. Iar cand mai cade si soarele-n Atlantic, s-a cam terminat... Tre' sa fii facut din ceva foarte gresit ca sa nu te emotioneze clipele-alea in care o sa stai atarnat intre stanca, oceanul burzuluit si soarele care se-nfige-n el. Asa ca, precum ziceam, du-te la apus. Ca sa te bucuri cu adevarat de puterea si energia infundata pe care le are de oferit locsorul asta, de altminteri, foarte special.
De ce-i el asa special?
Oleaca de istorie
Pai, in afara de faptul ca este un loc infiorator de frumos, Sao Vicente reprezinta fix cel mai sud-vestic punct al Europei continentale. Ceea ce a si fost dintotdeauna. Ocazie cu care a si fost, desigur, calcat de toate natiile care au batut marile de-a lungul vremii, de la greci (care-i spuneau Taramul Serpilor), la romani (Promontorium Sacrum), englezi, olandezi, francezi, spanioli si tot asa. Batranul Drake, piratul Coroanei, a ajuns si 'mnealui pe-aici, ba chiar in randuri repetate, ca doar era la cruce de drumuri si nu putea sa rateze asa o piersicuta de loc... Acuma, fiind asezat unde e, Sao Vicente a vazut si el la vremea lui niste batai navale, ca doar n-o fi mai prejos decat alte margini de continent. De fapt, aici s-au intamplat macar trei fapte de arme notabile. Unul e Dezastrul Flotei Smyrna, de la 1593, cand flota franceza a bubuit nu mai putin de 94 de barci din cele vreo 500 ale unui convoi anglo-olandez. De ce s-au incordat francezii tocmai pana aici? Pai, fiindca se pare ca a fost unul dintre cele mai bogate convoaie din istoria navala a lumii. Si-apai, tampit sa fii sa nu-i vanezi pe flacai.. Nu se stie cate parale, ulcele si giuvaerlacuri au strans frantuzii, cert ca e ca au plecat destul de bucurosi catre casa.
Alte doua tranteli notorii poarta - supriza! - acelasi nume: Batalia de la Capul S. Vicente. Una a fost la 1780, in timpul Razboiului de Independenta a Americii (1775-1783), cand o haita de corabii englezesti, care se duceau sa recucereasca Gibraltarul, a dat de una de spanioli. Tunurile s-au incins pe la miezul noptii, ceea ce era destul de rar pe vremea aia, de-aia a si ramas in istorie sub numele de Moonlight Battle. Pare c-au batut englezii, care i-au fugarit pe spanioli pana spre Cadiz, desi rezultatul inca e neclar, iar comandantul flotei spaniole a cam fost avansat in grad dup-aia. A doua batalie a fost in 1797, cand insusi Amiralul Nelson (care pe vremea aia era comandor ) s-a bagat in joaca, alaturi de alte 14 vase, contra 25 de nave spaniolesti. Evident, iar au batut englezii, c-asa-i pe mare...
Si-acu sa ne dam jos din bancile de scoala si sa ne-ntoarcem de unde am plecat. Asadar, cand e bine sa mergeti la S.Vicente?
Hmmm. Tricky one. E clar ca-i bine sa fie cald si soare, ca daca ploua - mici sanse sa te poti catara pe stanci. Nu de alta, da' la cat de abrupt e pe-acolo, risti sa ti se laude prietenii c-au ultima poza cu tine. Asa ca, da. Sa fie soare si uscat. Ca vantul bate oricum, oricand te-ai duce si din toate partile. Pe scurt, daca vrei sa te bucuri cu adevarat de locul asta, evita zilele cu ploaie si ai grija sa prinzi apusul.
De ce-i el asa special?
Oleaca de istorie
Pai, in afara de faptul ca este un loc infiorator de frumos, Sao Vicente reprezinta fix cel mai sud-vestic punct al Europei continentale. Ceea ce a si fost dintotdeauna. Ocazie cu care a si fost, desigur, calcat de toate natiile care au batut marile de-a lungul vremii, de la greci (care-i spuneau Taramul Serpilor), la romani (Promontorium Sacrum), englezi, olandezi, francezi, spanioli si tot asa. Batranul Drake, piratul Coroanei, a ajuns si 'mnealui pe-aici, ba chiar in randuri repetate, ca doar era la cruce de drumuri si nu putea sa rateze asa o piersicuta de loc... Acuma, fiind asezat unde e, Sao Vicente a vazut si el la vremea lui niste batai navale, ca doar n-o fi mai prejos decat alte margini de continent. De fapt, aici s-au intamplat macar trei fapte de arme notabile. Unul e Dezastrul Flotei Smyrna, de la 1593, cand flota franceza a bubuit nu mai putin de 94 de barci din cele vreo 500 ale unui convoi anglo-olandez. De ce s-au incordat francezii tocmai pana aici? Pai, fiindca se pare ca a fost unul dintre cele mai bogate convoaie din istoria navala a lumii. Si-apai, tampit sa fii sa nu-i vanezi pe flacai.. Nu se stie cate parale, ulcele si giuvaerlacuri au strans frantuzii, cert ca e ca au plecat destul de bucurosi catre casa.
Alte doua tranteli notorii poarta - supriza! - acelasi nume: Batalia de la Capul S. Vicente. Una a fost la 1780, in timpul Razboiului de Independenta a Americii (1775-1783), cand o haita de corabii englezesti, care se duceau sa recucereasca Gibraltarul, a dat de una de spanioli. Tunurile s-au incins pe la miezul noptii, ceea ce era destul de rar pe vremea aia, de-aia a si ramas in istorie sub numele de Moonlight Battle. Pare c-au batut englezii, care i-au fugarit pe spanioli pana spre Cadiz, desi rezultatul inca e neclar, iar comandantul flotei spaniole a cam fost avansat in grad dup-aia. A doua batalie a fost in 1797, cand insusi Amiralul Nelson (care pe vremea aia era comandor ) s-a bagat in joaca, alaturi de alte 14 vase, contra 25 de nave spaniolesti. Evident, iar au batut englezii, c-asa-i pe mare...
Si-acu sa ne dam jos din bancile de scoala si sa ne-ntoarcem de unde am plecat. Asadar, cand e bine sa mergeti la S.Vicente?
Hmmm. Tricky one. E clar ca-i bine sa fie cald si soare, ca daca ploua - mici sanse sa te poti catara pe stanci. Nu de alta, da' la cat de abrupt e pe-acolo, risti sa ti se laude prietenii c-au ultima poza cu tine. Asa ca, da. Sa fie soare si uscat. Ca vantul bate oricum, oricand te-ai duce si din toate partile. Pe scurt, daca vrei sa te bucuri cu adevarat de locul asta, evita zilele cu ploaie si ai grija sa prinzi apusul.
CUM AJUNGI
Sincer, mai greu e sa NU ajungi. Doar e capatul pamantului european. Asa ca o sa gasesti, inca inainte de Sagres, indicatoare. Da-i inainte. Dupa ce iesi, mai mult ca sigur o sa te duci spre Fortaleza de Sagres. Sfatul nostru: du-te, fa 2 poze, dar NU da banii pe intrare. I-am dat noi pentru tine si, crede-ne pe cuvant, nu merita. E o mizerie de platou chior, pe care nu e NIMIC, inconjurat de un zid gros. Atat. Asa ca, dupa ce ti-ai facut pozele de album de jur-imprejurul zidului asta urat, intoarce-te si, cand iesi din parcare, fa stanga zdravan. E un singur drum - cam freaky, ce-i drept, ca peste tot in jur e pustiu - dar care te trimite, dupa alti cativa kilometri, fix in parcarea de la far. E-te, ai ajuns. Ai vazut ca n-a fost greu?
Sincer, mai greu e sa NU ajungi. Doar e capatul pamantului european. Asa ca o sa gasesti, inca inainte de Sagres, indicatoare. Da-i inainte. Dupa ce iesi, mai mult ca sigur o sa te duci spre Fortaleza de Sagres. Sfatul nostru: du-te, fa 2 poze, dar NU da banii pe intrare. I-am dat noi pentru tine si, crede-ne pe cuvant, nu merita. E o mizerie de platou chior, pe care nu e NIMIC, inconjurat de un zid gros. Atat. Asa ca, dupa ce ti-ai facut pozele de album de jur-imprejurul zidului asta urat, intoarce-te si, cand iesi din parcare, fa stanga zdravan. E un singur drum - cam freaky, ce-i drept, ca peste tot in jur e pustiu - dar care te trimite, dupa alti cativa kilometri, fix in parcarea de la far. E-te, ai ajuns. Ai vazut ca n-a fost greu?
CE SA FACI
In asteptarea asfintitului, da o tura prin curtea farului. Apropo, sa stii ca e unul dintre ale mai tari din Europa. Are 2 becuri de 1000w si bate la 60 mile (cam 95 km) in larg. Cica-l ia doar unul de pe langa Brest. Tare, ce nu?!
Ia un magnet, o jucarie la copil, o etamina, un goblen, un sort de bucatarie. Zgaieste-te la peisagiu. E frumos. Dup-aia, cand vezi ca da sa cada soarele, ia-ti o bere, un cico, o apa, pupa-ti fata/ baiatul, faceti poze. Sa aveti geci la voi, chiar daca e vara. Daca va tin cele potrivite (genunchi, glezne, alte alea), puteti sa coborati pe stanci. Grija mare, ca-i abrupt pe bune. Plus vant, barosan de tot. Si e la 75 metri inaltime. Zbori de-acolo mai ceva decat corbii lu' sf vincente.
Asta e patronul locului. Un martir de pe la secolul 4, care cica dupa ce a fost hacuit la valencia, a fost gasit, sub forma de cadavru insotit de niste corbi, la piciorul farului. Si corbii aia zice-se ca nu l-au parasit nici dupa sute de ani, cand i-a fost mutat neprihanitul trup catre Lisabona. Ai naibii corbi. Cred ca si-au transmis din generatie in generatie sa-l pazeasca pe 'al batran.
Booon. Deci, ati facut pozele, v-ati pupat, ati ciocnit un spritz, v-ati dat pe stanci si v-ati infiorat un picutz (chiar e impresionant!). Gata. La masa. In Sagres, la Mar a Vista. Crabi, peste, stridii, fructe de mare, vinho verde. Meritati, dupa atata catarat.